Biroul Național de Statistică informează că, în baza Cercetării Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), în anul 2022, veniturile disponibile ale populației în medie pe o persoană pe lună au constituit 4252,7 lei, fiind în creștere cu 21,2% față de anul precedent (Tabelul 1 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum)² veniturile populației au înregistrat o diminuare cu 5,9%.

Câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,7% în veniturile totale, practic la nivelul anului precedent (Figura 1).

De asemenea, o pondere importantă în veniturile disponibile medii lunare ale populației o dețin în continuare prestațiile sociale, care au constituit 20,3%, sau cu 1,8 puncte procentuale mai mult față de anul 2021.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 14,0% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 7,8% din totalul veniturilor disponibile, 6,2% revenind veniturilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, în anul 2022 acestea reprezintă 12,1% în veniturile totale sau cu 0,4 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2021 (Tabelul 1 din Anexă).

Descarcă datele în format .xlsx

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 1826,9 lei, sau de 1,5 ori mai mari, comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural (Tabelele 2-3 din Anexă).

Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 61,1%, și prestațiile sociale – 16,8%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și în cel urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 40,3% din total venituri, dar ponderea acesteia este cu 20,8 puncte procentuale mai mică în mediul rural decât în urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 15,1% din totalul veniturilor disponibile.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 13,7% în rural și, respectiv, 10,4% în cazul populației din mediul urban (Tabelele 2-3 din Anexă). În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 23,8% din total venituri, sau cu 7 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor este determinată de mai mulți factori, unul important fiind componența gospodăriei. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri pe persoană de 1,8 ori mai mari comparativ cu cele constituite din 5 și mai multe persoane. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 4893,4 lei pe o persoană pentru gospodăriile constituite dintr-o singură persoană și 2775,1 lei pe o persoană pentru gospodăriile cu 5 și mai mulți membri. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este maximală în cazul gospodăriilor formate din 3-4 persoane (Figura 2).  

În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu 3 și mai mulți copii.

Descarcă datele în format .xlsx

Veniturile disponibile ale populației în proporție de 93,5% sunt constituite din surse bănești, iar 6,5% reprezintă veniturile în natură. În valori absolute, veniturile bănești au însumat 3976,5 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 276,1 lei (Tabelul 1 din Anexă). Ponderea veniturilor bănești este mai semnificativă pentru mediul urban (97,2%), iar în cazul populației rurale contribuția acestora este de 89,8% (Tabelele 2-3 din Anexă).

Evoluţia trimestrială a veniturilor populaţiei a înregistrat tendințe de creștere pe parcursul anului 2022. Astfel, cele mai mici venituri au fost înregistrate în trimestrul I – 3734,7 lei, iar cele mai mari în trimestrul IV – 4772,7 lei. Dacă considerăm nivelul inflaţiei pe parcursul anului, constatăm că, în termeni reali, veniturile în trimestrul IV au crescut faţă de trimestrul I cu 4,5%. Contribuţia activităților salariale s-a majorat pe parcursul anului de la 49,2%, în trimestrul I, până la 51,8% – în trimestrul IV (Figura 3).

Descarcă datele în format .xlsx

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației, în anul 2022, au constituit în medie pe o persoană 3711,9 lei, cu 22,1% mai mult comparativ cu nivelul anului precedent (Tabelul 4 din Anexă). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 5,1% mai puțin comparativ cu anul 2021.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare – 41,1%, plățile pentru locuință, apă, electricitate și gaze – 16,3%, procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 8,4%. Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru achitarea serviciilor de transport (7,4%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (5,8%), sănătate (5,1%), telecomunicaţii (4,0%), etc.

Comparativ cu anul 2021, ponderea cheltuielilor pentru locuință, apă, electricitate și gaze s-a majorat cu 1,1 puncte procentuale, iar ponderea cheltuielilor pentru transport – cu 0,9 puncte procentuale. În același timp, s-a diminuat ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice cu 0,8 puncte procentuale, îmbrăcăminte și încălțăminte – cu 0,7 puncte procentuale și sănătate – cu 0,6 puncte procentuale (Figura 4).

Descarcă datele în format .xlsx

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că, cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban constituie 4789,7 lei și sunt cu 1785,7 lei sau de 1,6 ori mai mari faţă de cheltuielile populației din mediul rural (Tabelele 5-6 din Anexă).

Pentru consumul de produse alimentare, populația din mediul urban a cheltuit 36,0% din cheltuielile lunare de consum, iar populația din mediul rural – 46,4%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (9,1% față de 5,6% în mediul rural), serviciile restaurantelor și hotelurilor (3,9% față de 0,5%), recreere și cultură (4,0% față de 1,1%), sănătate (6,4% față de 3,6%), educație (1,2% față de 0,5%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, pentru populația rurală o pondere mai mare în structură o dețin cheltuielile pentru: locuință, apă, electricitate și gaze (18,1% față de 14,6% în mediul urban), telecomunicații (4,4% față de 3,7%), mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (6,0% față de 5,7%) (Figura 5).

Descarcă datele în format .xlsx

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt puternic marcate și de mărimea acestora, îndeosebi în cazul gospodăriilor numeroase. Dacă în gospodăriile cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 4384,3 lei, atunci pentru cele constituite din 5 și mai multe persoane aceste cheltuieli sunt de 1,7 ori mai mici (2618,9 lei). Aceeași situație se observă și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu numai un copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,5 ori mai mult decât o gospodărie cu 3 și mai mulți copii (Figura 6).

Descarcă datele în format .xlsx

Cheltuielile bănești predomină în structura cheltuielilor totale de consum ale populației, reprezentând 92,6%, cheltuielilor în natură revenindu-le doar 7,4%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,1% din total cheltuieli de consum și, de regulă, reprezintă consumul produselor alimentare primite gratis din afara gospodăriei (de la rude, ajutor social, etc.). În gospodăriile rurale cheltuielile în natură sunt mai semnificative (11,9%), dată fiind acoperirea necesarului de consum alimentar din contul produselor obţinute, în mare parte, din activitatea agricolă, precum și primite gratis din afara gospodăriei (Tabelele 5-6 din Anexă).

Evoluţia trimestrială a cheltuielilor de consum este determinată de evoluţia veniturilor populaţiei. Astfel, populaţia a cheltuit cel mai puţin în trimestrul I – 3264,6 lei, iar cel mai mult în trimestrul IV – 3963,8 lei. Ponderea cheltuielilor pentru produse alimentare a înregistrat tendinţe descendente pe parcursul anului. Cea mai mică pondere a fost înregistrată în trimestrul IV (40,0%), iar cea mai mare – în trimestrul I (42,0%) (Figura 7).

Descarcă datele în format .xlsx

Ponderea populației cu cheltuielile gospodăriilor pentru sănătate mai mari de 10% în total cheltuieli ale gospodăriilor (indicator ODD 3.8.2.a) a constituit 11,7%, sau cu 2,5 puncte procentuale mai puțin comparativ cu anul 2021. În urbe valoarea acestui indicator a constituit 15,6% și 9,2% în mediul rural. Totodată, ponderea populației cu cheltuielile lunare pentru întreținerea locuinței care depășesc 30% din veniturile disponibile lunare ale gospodăriei (indicator ODD 11.1.1.a) a constituit 10,1% (9,6% în anul 2021), înregistrând 9,9% în mediul urban și 10,2% în mediul rural (Figura 8).

Descarcă datele în format .xlsx

 Anexă:

• Informații statistice cu privire la veniturile și cheltuielile gospodăriilor casnice (12 tabele)

Note:

¹ Datele sunt prezentate fără teritoriul din partea stângă a Nistrului și mun. Bender.
² Indicele mediu anual al preţurilor de consum reprezintă creşterea medie a preţurilor de consum într-un an față de anul precedent. Indicele mediu anual al preţurilor de consum în anul 2022 față de anul 2021  a constituit 128,74%.

Informații relevante:

• Banca de date statistice / Statistica socială / Nivelul de trai al populaţiei 
• Metadate de referinţă „Veniturile şi cheltuielile populaţiei (Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice)"
• Concepte şi definiţii „Nivelul de trai al populaţiei"
• Nota informativă „Veniturile şi cheltuielile populaţiei în anul 2021"

Referințe utile privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor în unele state ale lumii:

• Eurostat
  • https://ec.europa.eu/eurostat/web/household-budget-surveys/overview
  • Structure of consumption expenditure by COICOP, 2015 (Share (%) of total expenditure, by country)
  • Structure of consumption expenditure by COICOP, EU-27, 2015
• Institutul Național de Statistica România:
  • https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/abf_2021r.pdf